
Ora de Aur, Colosseumul Roman
Piatra caldă respiră o căldură pământie, coaptă de soare, în timp ce după-amiaza se așază în cele mai lungi umbre. O uscăciune lemnoasă se ridică din cărămida străveche, netezită de secole de vânt și liniște. Iarba verde expiră printre fundațiile prăbușite, moale și fără grabă. Căldura de chihlimbar se adună de-a lungul crestei ruinelor, adâncindu-se pe măsură ce cerul arde jos. O notă aldehidică străbate aerul răcoros, strălucitoare și trecătoare, ca ultima lumină înainte să dispară.
